«Dacă mănânci mâncarea, vei primi desert.»
«Nu ai făcut curat în camera ta, ești pedepsit, nu mai ai voie să … ! »
«Nu mai plânge! Ia uite ce frumos ninge afară!»
«Bravo!»
«Ești deștept/frumos»
Replici pe care mulți dintre noi le-am auzit de la părinții noștrii, le auzim în jurul nostru și le folosim la rândul nostru. Sunt modalități frecvente de disciplinare, considerate ca eficente dar care în realitate funcționează pe termen scurt și atât.
«Nu ai făcut curat în camera ta, ești pedepsit, nu mai ai voie să ….. ! »
Pedepsele nu îi motivează pe copii să își schimbe comportamentul, doar îi fac să se simtă îndepărtați de părinți: «Dacă mama/tata m-ar iubi, nu ar țipa la mine, nu m-ar trimite în camera mea». Pentru copii, comportamentul nostru față de ei este demonstrația clară a iubirii pe care le-o purtăm. Tot ce învață din «Ești pedepsit!», «Du-te în camera ta!» sau «Treci la colț!» este că pentru a evita pedeapsă trebuie să evite comportamentul. Nu învăță însă nimic despre cum să gestioneze mai bine o situație, cum să fie mai sociabili sau cum să ne respecte mai mult. Tot ceea ce învață prin pedeapsă este frica. Pe măsură ce frica se estompează, comportamentul revine sau reapare într-o altă formă.
Cercetările arată că pedepsele fizice cresc nivelul de agresivitate, comportamentul anti-social, dificultățile cognitive și problemele de sănătate mentală ale copiilor.
«Dacă mănânci mâncarea, vei primi desert.»
Motivarea exterioară a comportamentelor funcționează pe termen scurt. Dacă dispare recompensa dispare și comportamentul dorit. Nu are loc nici un fel de învățare, copiii se conformează pentru că vor ceea ce li se oferă. Ei nu învață nici diferența dintre bine și rău și nici cum să își îmbunătățească comportamentul. Doar atunci când motivația vine din interior se vede o schimbare pe termen lung, de aceea evitați pe cât posibil recompensele!
«Nu mai plânge! Ia uite ce frumos ninge afară!»
Dacă prevenim trăirea și exprimarea emoțiilor negative, copiii nu învață cum să și le gestioneze. Ei nu învață nimic util pentru viitor, învață că emoțiile nu sunt ok. Prin distragerea atenției pot apărea în timp probleme de internalizare (stimă de sine scăzută, anxietate, depresie, tulburări alimentare, abuz de substanțe, self-harm,suicid) sau de externalizare (agresivitate, violență verbală sau fizică) Copiii învață care sunt comportamentele acceptabile și cum să facă față emoțiilor negative exprimându-le în prezența unui adult pe care îl iubesc.
«Bravo!»
Lauda nu neapărat îi învață ceva pe copii, este o recompensă. În timp, aceștia pot ajunge să se bazeze excesiv de părerile celorlalți.
Pentru a fi eficientă, lauda trebuie să respecte următoarele:
- să fie specifică : «Bravo!» nu valorează nimic pentru că este prea general. «Îmi place cum ai desenat/că ți-ai strâns jucăriile» este mult mai util.
- să fie bazată pe efort și să orientată spre învățare: Dacă un copil încearcă de trei luni să își lege șireturile la papici iar noi îl lăudăm doar când a reușit, trecem cu vederea toată munca lui anterioară. El învață că efortul nu contează decât atunci când ai succes iar dacă nu poți reuși nu merită să te străduiești. De fapt efortul susținut este mult mai important decât rezultatul final. «Te-ai străduit atât de mult astăzi să îți legi șireturile. Ce crezi că ai putea schimba să fie mai ușor?»
«Ești deștept/frumos»
Lăudați doar lucrurile pe care copiii le pot schimba! Copiii nu își pot schimba modul în care arată sau nivelul de inteligență.
The gentle discipline book – Sarah Ockwell-Smith
Luminița Szen – Psiholog clinician , Psihoterapeut