Cum ascund copiii nevoia de confort emoţional ?„Mamă, bineînţeles că mă simt ok.”

child-hugging-mother

Când parte inferioară a cercului siguraţei este limitată în relaţia părinte-copil, copilul apelează cu dificultate la părinte atunci când are nevoie de alinare şi siguranţă, sesizând că adultul resimte un disconfort sau îi respinge nevoia de confort emoţional. Adesea părinţii care au dificultăţi cu această parte a cercului îi împing pe copii spre partea de explorare în loc să le spună „Îţi dau un pupic să te simţi mai bine”,sau le zic „Aa, n-ai nimic.” ori „Băieţii mari/fetele mari nu plâng.” în loc să îi îmbrăţişeze când au căzut şi îi trimit să se joace în continuare. Când de exemplu copiii au căzut, părinţii nu le oferă îmbrăţişări sau tandreţe ci sunt mai preocupaţi de a ai şterge de noroi sau de a le rearanja părul. Cei mici înregistrează mesajul că a cere alinare îi face pe părinţi să se simtă inconfortabil şi în timp, nu o mai cer. Unii dintre ei nici nu îşi mai arată supărarea atunci când mama pleacă sau o manifestă atunci când ea nu e în cameră, dar în momentul când aceasta revine, îşi îndreaptă imediat atenţia spre jucării.

Unii copii care transmit mesaje false pe partea de jos a cercului pot sta în apropierea părinţilor şi se pot juca în linişte, ştiind că mamele sau tăticii le vor permite să le stea alături dacă se joacă „cum trebuie”, fără să le ceară ajutorul când au vreun disconfort emoţional. Jocul în linişte reprezintă un semnal fals.

În şcoala primară,copiii care trăiesc cu limitarea părţii inferioare a cercului (confort) pot fi cei care se laudă că sunt cei mai buni la toate şi se pot comporta ca meritând un tratament special. Ei ştiu că a fi acceptat depinde de aprobarea a ceea ce fac pe partea superioară a cercului (explorare), drept urmare se prefac că sunt speciali şi au rezultate extraordinare, în special atunci când se tem că nu vor obţine aprecierea celorlalţi.

Copiii care transmit semnale false aici sunt adesea atât de obişnuiţi să performeze pentru a obţine aprobare şi apropiere din partea părinţilor, încât par dornici să fie primii. Ironic, ei adesea nu îşi ating potenţialul maxim pentru că sunt atât de obişnuiţi să îşi evalueze realizările după standardele altora. Unul dintre cele mai mari pericole ale limitării nevoii de confort îl reprezintă impactul asupra învăţării. Copiii ajung să se conformeze cu excelenţa şi îşi pierd curiozitatea cu care au fost înzestraţi de la natură.

Cei mici mai pot manifesta şi un alt fel de mesaj fals pe partea de jos cercului, atunci când părinţii sar în extrema cealaltă:ori încearcă să le citească gândurile sau să fie exagerat de empatici şi să spună că îi înţeleg perfect ori nu sunt interesaţi sau sunt ostili când vine vorba de confort emoţional. În acest caz, copiii se pot retrage şi decide să nu mai ceară alinare pentru că nimeni nu îi înţelege sau nimănui nu îi pasă. Aceştia pot părea timizi şi cere o disponibilitate„nici prea mare, nici prea mică”din partea păriţilor.

Capture

Luminiţa Szen

Psiholog clinician, psihoterapeut cognitiv-comportamental

 

Raising a Secure Child: How Circle of Security Parenting Can Help You Nurture Your Child’s Attachment, Emotional Resilience, and Freedom to Explore by Kent Hoffman ,‎ Glen Cooper,‎ Bert Powell,‎ Daniel J. Siegel,‎ Christine M. Benton

 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s